Exista extrem de putine cazuri cand un adult poate avea doua inimi, iar asta se intampla in situatii exceptionale. S-a intamplat de curand, cand Tyson Smith a fost urcat pe masa de operatii si a primit in torace un al doilea cord. Nu putem numi interventia drept transplant de cord conventional, asta pentru ca vechiul cord a ramas in organism si lucreaza in continuare. De fapt, procedura poarta numele de transplant heterotop. De ce s-a ales insa aceasta procedura?

Exista putine cazuri in lume cand, printr-un defect embriologic al mugurelui cardio-pulmonar din care se dezvolta inima si pulmonii, doua corduri pot aparea la acelasi individ. Interventia chirurgicala realizata la varste mici indeparteaza de regula cordul anormal sau construieste unul performant din ambele, cand malformatiile sunt localizate la nivelul amandurora.

Tyson suferea de hipertensiune pulmonara. Ca sa nu existe dificultati in intelegere, va vom explica exact, in linii mari, ce inseamna asta. In anumite situatii, tensiunea sangelui din plamani poate creste. Sangele paraseste ventricului drept, trece prin arterele pulmonare care de la nivelul hilului pulmonar incep sa se ramifice catre lobii pulmonari. Diametrul arterelor scade progresiv, ajungand pana la arteriole, metarteriole si capilare. De aici incepe o progresie inversa, dar in sistem venos, sangele ajungand treptat pana in venele pulmonare, de regula cate doua pentru fiecare plaman, pana in atriul stang. La cel mai mic calibru, vasele trec prin peretii alveolari, acei "saculeti" in care patrunde aerul in timpul respiratiei. Datorita unor diferente presionale, oxigenul din alveole trece in vase si dioxidul de carbon paraseste vasul, fiind eliminat prin expir. Stim ca prin artere trece sange oxigenat si prin vene nu, dar in plamani se intampla exact invers. Prin venele pulmonare, sangele cu oxigen ajunge in atriul stang, iar de aici in ventriculul stang prin orificiul mitral, apoi in tot organismul prin aorta. Acolo, la metarteriole, exista mecanisme care pot controla tensiunea, prin spasm constrictiv sau dilatatie. Daca exista o tensiune crescuta in amonte, efectul se va simti si retrograd. Daca exista tensiune in aval, metarteriolele pot proteja un timp plamanul. Exista infectii, deficite endoteliale si de substante secretate de celulele endoteliale (cele care tapeteaza vasele), incarcare cu exudate si multe alte situatii care pot duce la hipertensiune pulmonara.

Cand apare asa ceva, cordul se poate decompensa. Ventriculul drept nu poate invinge presiunea crescuta, el hipertrofiindu-se si dilatandu-se, pana la insuficienta dreapta. Hipertensiunea in plamani poate aparea si atunci cand ventriculul stang nu poate primi sangele din atriul stang, crescand presiunea mult in spate, pe venele pulmonare. Se intampla asa, spre exemplu, in stenoza de valva mitrala (ingustarea valvei) sau in regurcitarea mitrala (valva nu se inchide bine).

Tyson Smith avea o presiune mult crescuta in plamani - chiar si un cord perfect sanatos nu ar fi putut pompa sange acolo. Asa ca medicii de la UC San Diego Sulpizio Cardiovascular Center au preferat aceasta interventie, adaugand inca un cord. Facand o paralela, este ca si cum, intr-un computer, un procesor cu doua nuclee isi imparte sarcinile intre ele. Ramane de vazut insa cum va fi tensiunea arteriala acum, cand doua corduri asigura un debit crescut. Anatomic, regiunea mediastinala s-a modificat, primind inca o inima. Cea din stanga are loc fiziologic prin modificarea plamanului stang (cu doar doi lobi), insa cealalta nu.

Oricum, interventia i-a salvat viata acestui pacient, caruia ii dorim multa sanatate in continuare.

Nota: Am ales sa va prezentam si astfel de articole deoarece actele medicale marete pot inspira pe oricine, medic sau nu. Ne cerem scuze daca limbajul nu a fost suficient de simplu.